2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

citovi [At: LB / V: ~ogi[1] / Pzi: ~vesc / E: citov] (Reg) 1-2 vtr A (se) vindeca. 3 vt (Irn) A schilodi pe cineva printr-o lovitură puternică. corectată

  1. ~ogi~ogi Ladislau Strifler

cítov, ~ă [At: ȘINCAI, ap. DDRF / V: ~tav, ~tăv / Pl: ~i, ~e / E: bg читав] (Îrg) 1-2 a Sănătos (la minte). 3 a Nevătămat. 4 a Tont. 5 av În întregime.

cítov, -ă adj. (bg. sîrb. čitav, teafăr. Cp. cu gîrbov). Olt. Munt. Trans. Cuminte, teafăr la minte (BSG. 1922, 163). – Și citovesc, vindec, cumințesc.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CITOVÍ vb. v. îndrepta, înfiripa, însănătoși, întrema, înzdrăveni, lecui, reface, restabili, ridica, tămădui, vindeca.

citovi vb. v. ÎNDREPTA. ÎNFIRIPA. ÎNSĂNĂTOȘI. ÎNTREMA. ÎNZDRĂVENI. LECUI. REFACE. RESTABILI. RIDICA. TĂMĂDUI. VINDECA.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cítov (-vă), adj. – Puternic, voinic, robust, rezistent. Sb. (bg.) čitav (Cihac, II, 57). În Trans.Der. citovi, vb. (a înzdrăveni).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

citóv, -ă, adj. (reg.; despre animale și oameni) întreg, sănătos (la minte), nevătămat, zdravăn teafăr.

Intrare: citovi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • citovi
  • citovire
  • citovit
  • citovitu‑
  • citovind
  • citovindu‑
singular plural
  • citovește
  • citoviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • citovesc
(să)
  • citovesc
  • citoveam
  • citovii
  • citovisem
a II-a (tu)
  • citovești
(să)
  • citovești
  • citoveai
  • citoviși
  • citoviseși
a III-a (el, ea)
  • citovește
(să)
  • citovească
  • citovea
  • citovi
  • citovise
plural I (noi)
  • citovim
(să)
  • citovim
  • citoveam
  • citovirăm
  • citoviserăm
  • citovisem
a II-a (voi)
  • citoviți
(să)
  • citoviți
  • citoveați
  • citovirăți
  • citoviserăți
  • citoviseți
a III-a (ei, ele)
  • citovesc
(să)
  • citovească
  • citoveau
  • citovi
  • citoviseră
Intrare: citov
citov adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • citov
  • citovul
  • citovu‑
  • citovă
  • citova
plural
  • citovi
  • citovii
  • citove
  • citovele
genitiv-dativ singular
  • citov
  • citovului
  • citove
  • citovei
plural
  • citovi
  • citovilor
  • citove
  • citovelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)