CIREZAR, cirezari, s. m. (Învechit) 1. Negustor care cumpăra vite cornute în număr mare, pentru a le vinde (Ia abator). Călătorul după chip și port e un negustor, vreun orzar ori cirezar, de care umblă pin sate după daraveri. CARAGIALE, O. I 369. Unii din tabaci; int și drezari, adică adună vite și le taie la salhana. I. IONESCU, P. 427. 2. Proprietar de cirezi de vite. Beau și turcii papucii, Ienicerii hangerile... Cirezarii cirezile, Rămîneau cu pungile, De le oftau buzele. TEODORESCU, P. P. 675.