CIREAȘĂ, cireșe, s. f. Fructul cireșului. Mă duc... să fur niște cireșe. CREANGĂ, A. 47. Doi ochi ca la dumneata, Zău că nu. mai pot afla, Așa negri frumușei Ca cireșele-n altoi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 37. Cireașă amară = fruct al cireșului sălbatic, de pădure, cu gust amar, folosit pentru prepararea dulceții. Cucoana Zinca a trimis încă de săptămîna trecută poștalionul, încărcat cu dulcețuri proaspete de cireși amare și de caise crude. CAMIL PETRESCU, O. 264. Cireașă neagră = fruct al unei specii de cireș, cu gust dulce și culoare neagră. Glicherie intră cu o farfurie mare încărcată cu fructe, între care zării, mai cu seamă, vestitele cireșe negre de la Pîngărați. HOGAȘ, DR. 282. Își cănea părul și barba cu cireșe negre. CREANGĂ, P. 111. – Pl. și: (Munt.) cireși.