Definiția cu ID-ul 909848:
Jargon
CIRCUMLOCUȚIE (CIRCUMLOCUȚIUNE) s. f., livr. (< lat. circumlocutio < circum „jmprejur” + loqui „a vorbi”, cf. fr. circumlocution): v. perifrază.
CIRCUMLOCUȚIE (CIRCUMLOCUȚIUNE) s. f., livr. (< lat. circumlocutio < circum „jmprejur” + loqui „a vorbi”, cf. fr. circumlocution): v. perifrază.