* CIRCULAȚIUNE. * CIRCULAȚIE sf. 1 Faptul de a circula ¶ 2 Umblare încoace și încolo pe o stradă, pe un drum: circulația din obor în oraș era întreruptă (CAR.) ¶ 3 🫀 ~a sîngelui, mișcarea sîngelui în vine și în artere (🖼 1212) ¶ 4 Trecerea din mînă în mînă a banilor ¶ 5 Răspîndire, propagare; a pune în ~, a răspîndi în public [fr.].