CIRCULAȚIE ~i f. 1) v. A CIRCULA. 2) Mișcare circulară. ~a sevei în plante. ◊ ~a banilor (sau mărfurilor) trecere a valorilor materiale de la un posesor la altul; schimb de valori. A pune (sau a introduce) în ~ a pune (sau a introduce) în uz. A scoate din ~ a scoate din uz. De mare ~ foarte răspândit. A fi în ~ a se afla în uz. 3) Deplasare (a oamenilor sau a vehiculelor) pe o cale de comunicație; mișcare rutieră. Drum cu ~ intensă. [Art. circulația; G.-D. circulației; Sil. ți-e] /<fr. circulation, lat. circulatio, ~onis