2 intrări

11 definiții

cípci, cipcésc, vb. IV (reg.) a fura, a mangli, a șuti.

cípcă sf [At: (a. 1750) IORGA, S. D. XII, 59 / V: cípsă, cíptă, círcă2, cítcă / Pl: ~pce, ~pci / E: mg csipke] 1 (Trs) Dantelă. 2 (Reg) Panglică. 3 (Reg) Brățară.

CÍPCĂ, cipci, s. f. (Transilv.) Dantelă. O păreche de papuci de-aceia cu roze și cipci. SLAVICI, la TDRG. Vin de-ți, mîndro, ce ți-i vinde, Vinde-ți cipca de la poale, Mă scoate de la-nchisoare. HODOȘ, P. P. 89.

CÍPCĂ, cipci, s. f. (Reg.) Dantelă. – Magh. csipke (sb. čipka).

cípcă (cípci), s. f.1. Broderie. – 2. Panglică. Mag. csipke (Tiktin; DAR), cf. sb. cipka. În Trans.

cípcă s.f. (reg.) 1. împletitură făcută cu acul; dantelă, horbotă, spițură. 2. panglică, fundă, cordea, cordică, petele. 3. brățară.

cípcă f., pl. ĭ saŭ e (ung. csipke). Trans. Maram. Dantelă (Iorga, Negoț. 236; Țpl.).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

cípcă, s.f. – (reg.) 1. Dantelă. 2. Panglică, bentiță: „Și la ochi o cipcă neagră, / Să nu vadă cine leagă” (Bilțiu, 2006: 131). – Din magh. csipke „dantelă” (Tiktin, cf. DER; MDA).

cípcă, s.f. – Împletitură făcută cu acul din bumbac; dantelă. – Din magh. csipke (MDA).

Intrare: cipci
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) cipci cipcire cipcit cipcind singular plural
cipcește cipciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) cipcesc (să) cipcesc cipceam cipcii cipcisem
a II-a (tu) cipcești (să) cipcești cipceai cipciși cipciseși
a III-a (el, ea) cipcește (să) cipcească cipcea cipci cipcise
plural I (noi) cipcim (să) cipcim cipceam cipcirăm cipciserăm, cipcisem*
a II-a (voi) cipciți (să) cipciți cipceați cipcirăți cipciserăți, cipciseți*
a III-a (ei, ele) cipcesc (să) cipcească cipceau cipci cipciseră
Intrare: cipcă
cipcă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cipcă cipca
plural cipci cipcile
genitiv-dativ singular cipci cipcii
plural cipci cipcilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)