ciolpan (ciolpani), s. m. – Trunchi de copac; se spune mai ales despre partea de jos a copacului căzut, care rămîne cu rădăcina. – Var. ciulpan, ciorpan. Probabil din sl. čerpŭ „așchie, bucățică de lemn.” Din aceeași rădăcină derivă ciorpec, s. n. (scîndurică negeluită pentru acoperișuri), cf. Berneker 147 și DAR.