‡ CIOHODAR sm. 1 Slujbaș al curții care îngrijea de încălțămintea Domnului: făcuse meseria de ~ în curtea acestui Principe (FIL.); baș-ciohodar, mai marele peste ciohodari ¶ 2 Slugă care însoțea pe înalții demnitari, la Turci ¶ 3 Slugă domnească (🖼1196): trimite-mi sus patru ~i (I.-GH.) [tc. čohodar].