*CIOCÎRLIE sf. 🐦 1 Păsărică de coloarea cafenie, cu nuanțe roșcate pe-alocuri, cu coada Iungă; trăește mai ales pe cîmp și se hrănește cu grăunțe; se înalță foarte sus în aer și ciripitul ei vesel se aude uneori, cînd abia se mai zărește în văzduh ca un punct negru; numită și „ciocîrlie-de-vînt” sau „ciocîrlie-de-cîmp” (Alauda arvensis) (🖼 1192): Ea cânta dulce ca ciocîrlia Ce ciripește vesel în zori (ALECS.) ¶ 2 ~ -MOȚATĂ, varietate de ciocîrlie cu un moț de pene pe cap; numită și „ciocoiu”, „moșuț” sau „păcurar” (Alauda cristata) (🖼 1193) ¶ 3 ~ -MICĂ, ~ -FLUIERĂTOARE, specie de ciocîrlie cu pîntecele alb, și cu un mic moț pe creștet; e singura dintre ciocîrlii care se cațără pe copaci și trăește mai mult pe cîmpiile întinse (Alauda arborea) ¶ 4 ~ -DE-BĂRĂGAN ... specie de ciocîrlie mare care trăește la noi mai ales prin Bărăgan (Melanocripha calandra) (🖼 1194) ¶ 5 Țenchiu de legat pluta de mal ¶ 6 Un danț țărănesc [comp. CIOCÎRLAN].