CIOCNI, ciocnesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) lovi, a (se) izbi unul de altul (făcînd zgomot). ♦ Intranz. A lovi, a izbi în ceva tare, producînd zgomot. ♦ Tranz. (Într-o tradiție legată de sărbătoarea paștilor) A lovi cu un ou roșu în oul roșu al altuia, spre a i-l sparge. ♦ Tranz. (Despre pui) A sparge coaja oului pentru a ieși din el. ♦ Tranz. A lovi ușor unul de altul paharele cu băutură, în semn de urare. 2. Tranz. A lovi un obiect fragil, producîndu-i o crăpătură, o plesnitură; a face să crape, să plesnească. 3. Refl. Fig. (Despre interese, idei etc.) A fi sau a veni în contradicție unele cu altele. 4. Refl. Fig. (Despre armate adverse, rar, despre oameni) A se încăiera, a se bate. – Comp. bg. čukna, rus čoknut.