cioclej sm [At: CREANGĂ, GL. / V: ~eș, ciuc~, coc~, cotl~, (dai) șoc~ sm / Pl: ~i / E: ns cf srb cuklja „membru tăiat”, cukljav „schilod” Cf ciocălău, cioclod] (Reg) Partea de jos a tulpinii porumbului, rămasă la nivelul pământului după ce restul a fost tăiat la recoltare.