3 definiții pentru ciobic

Regionalisme / arhaisme

ciobic, ciobici, (țobic), s.m. (reg.) Țânțar (Sirex gigas); „vector al frigurilor palustre (= malarie)” (Birdaș, 1994: 31). – Var. a lui țobâc; cf. magh. szunyog „țânțar”.

ciobic, ciobici, (țobic), s.m. – (reg.) Țânțar (Sirex gigas); „vector al frigurilor palustre (= malarie)” (Birdaș, 1994: 31; Lăpuș). – Var. a lui țobâc (et. nec.); cf. magh. szunyog „țânțar”.

ciobic, -i, (țobic), s.m. – Țânțar (Sirex gigas); „Vector al frigurilor palustre (= malarie)” (Birdaș, 1994, 31, Lăpuș). – Cf. magh. szunyog „țânțar”.

Intrare: ciobic
ciobic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.