cinzéc n., pl. ece (d. cinzeacă). Munt. Jumătate de cinzeacă: un cinzec de vin (VR. 1925, 5, 290).

CINZEACĂ (pl. -zeci) sf., CINZEC sn. Măsură de capacitate pentru vin sau rachiuri, o jumătate de litră (= cincizeci de dramuri): le aruncă într’o cinzeacă de rachiu de drojdii (CAR.); ca să-l îmbuneze îl cinstește c’un cinzec de țuică (LUNG.).

CINZEACĂ, cinzeci, s. f. Unitate de măsură de capacitate pentru băuturi, echivalînd aproximativ cu 0,16 litri. ♦ Sticlă sau căniță avînd această capacitate, în care se servește băutura. ♦ Conținutul unei astfel de sticle sau cănițe. – Din cincizeci.