cincilea, cincea no [At: DA / E: cinci + le + a] 1 (Precedat de art. „al”, „a”; dob cva) Care se află între al patrulea și al șaselea. 2 (Fam; îe) A fi a ~cea roată la car (sau la căruță) A se afla pe un plan secundar. 3 (Îae) A fi de prisos. 4 (Iuz; îe) A fi a ~cea esență Chintesență.