CIMBRU sbst. 🌿 1 Plantă aromatică originară din sudul Europei, mult cultivată la noi pentru trebuințele bucătăriei (Satureja hortensis) (🖼 1157) ¶ 2 = LĂMÎIOARĂ ¶ 3 ~-DE-CÎMP = CIMBRIȘOR [vsl. čebrŭ].

CIMBRU s. m. Plantă erbacee cu miros aromatic, cu frunze înguste și ascuțite, cu flori liliachii sau albe punctate cu roșu, folosită drept condiment (Satureja hortensis). – Comp. gr. thimbros.

CIMBRU-DE-CÂMP s. v. cimbrișor.

cimbru-de-cîmp s. v. CIMBRIȘOR.