CILINDR(I)- elem. „cilindru”. (< fr. cylindr/i/-, cf. lat. cylindrus, gr. kylindros)

CILINDR-, v. CILINDRO-. □ ~enchim (v. -enchim), s. n., țesut vegetal format din celule cilindrice; ~urie (v. -urie), s. f., prezența în urină a unor formațiuni cilindrice celulare, de origine renală.

CILINDRI- „cilindru, cilindric”. ◊ L. cylindrus „sul, cilindru” > fr. cylindri-, engl. id. > rom. cilindri-. □ ~flor (v. -flor), adj., cu flori în formă de cilindru; ~form (v. -form), adj., în formă de cilindru.

CILINDRO- „cilindru, cilindric”. ◊ gr. kylindros „butuc, sul, tub” > fr. cylindro-, engl. id. > rom. cilindro-. □ ~carp (v. -carp), adj., cu fructe cilindrice; ~id (v. -id), adj., s. m. și n., 1. adj., Care are forma unui cilindru. 2. s. m. pl., Formațiuni cilindrice microscopice alungite, subțiri și ascuțite la capete, întîlnite în urină. 3. s. n., Corp mărginit de o suprafață cilindrică și de două suprafețe, din care una plană ce o intersectează.