2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cilihói sm [At: MARIAN, O. I, 178 / Pl: ~ / E: nct] (Orn; reg) Vultur bărbos.

CILIHÓI, -OÁIE, cilihoi, -oaie, s. m. și f. (Ornit., regional) Ceahlău. (Fig.) Ian fugiți... cilihoilor. CAMILAR, T. 163.

CILIHÓI, -OÁIE, cilihoi, -oaie, s. m. și f. (Ornit.; reg.) Pasăre mare de pradă. ♦ Ceahlău. – Din cealh[ău] (<ceahlău) + suf. -oi.

cilihóĭ și cĭulihóĭ, V. ceahlăŭ.

ceahlắu sm [At: MARIAN, O. I, 178 / V: cealhắu / Pl: ~ăi / E: mg csaholó] 1 Vultur auriu Si: sorliță, (Ban) șurliță. 2 (Mun) Vultur-pleșuv. 3 (Reg) Vultur-bărbos (Gypactus barbatus).

cilihoáie sf [At: MARIAN, O. I, 178 / V: cileh~, cilioá-, cilioh-, chil- / Pl: ~ / E: nct] (Reg) 1 (Orn) Femela cilihoiului. 2 Namilă. 3 Pasăre urâtă. 4 (Îf -lioa-) Pasăre pestriță, cât o sarcă.

cilihoaie f. Mold. 1. sperietoare de păsări (în ogoare); 2. ființă urîtă la chip și port. [Lit. femeiușcă cilihoiului (cf. pentru sens, sgripțoroaică)].

cilihoáĭe și cĭulihoáĭe f., pl. (fem. d. cilihoĭ. Cp. și cu bulihaĭ). Nord. Un fel de ulĭ maĭ mare. Pasăre mare și urîtă, gobaĭe. Momîĭe, sperietoare de păsărĭ. – Mrom. čĭuligan, pasăre de pradă. V. cĭuhă.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cilihói, cilihói, s.m. (reg.) pasăre răpitoare ce cuibărește pe stâncile inaccesibile; ceahlău.

cilihoáie, cilihói, s.f. (reg.) 1. sperietoare de păsări pe ogoare. 2. ființă urâtă la chip și port.

Intrare: cilihoi
substantiv masculin (M78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cilihoi
  • cilihoiul
  • cilihoiu‑
plural
  • cilihoi
  • cilihoii
genitiv-dativ singular
  • cilihoi
  • cilihoiului
plural
  • cilihoi
  • cilihoilor
vocativ singular
plural
Intrare: cilihoaie
cilihoaie substantiv feminin
substantiv feminin (F132)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cilihoaie
  • cilihoaia
plural
  • cilihoi
  • cilihoile
genitiv-dativ singular
  • cilihoi
  • cilihoii
plural
  • cilihoi
  • cilihoilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cilihoi, -oaie cilihoaie cilihoi

etimologie:

  • cealh[ău] (din ceahlău) + sufix -oi.
    surse: DLRM