Definiția cu ID-ul 711373:


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cídru2, (cedru), s.n. – (bot.) Tuia; arborele vieții (chidru, tidru, tindru) (Viman 1989): „Numai-n munte este-un t’idru / Așa tinerel și mândru” (Papahagi 1925: 199). – Lat. cedrus, prin intermediul sl. kedrŭ (DER).