3 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cicaric sn vz cicărâc

cicaric (cicric) n. Mold. depănătoare. [Turc. ČYKRYK].

cicărâc sn [At: SANDU-ALDEA, D. N. 161 / V: cicaric, cicarig, ~rag, ~răg, ~ric, ~rig, cicârig, cicârâc, cicârâg, cichirig sn / Pl: ~âce / E: tc çykryk, bg чекрьк] (Înv) 1 Vârtelniță. 2 Parte a morii.

cicăríc sn vz cicărâc

cicîrél, cicîríc, -ig și -î́c, V. cicric.

cicríc, cicîríc și cicîrî́c (Mold. ș. a.) și ceacrî́c (Munt. vest) n., pl. e saŭ urĭ (turc. čykryk, a. î.). O mașină de lemn c’o roată orizontală care servește la înfășurat sculurile care se desfășoară de pe vîrtelniță. Și cicîríg (Br.) și cicîrél (Dor.) și rodan (Munt. vest) și roată (Munt. est). V. sucală.

Intrare: cicaric
cicaric
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: cicăric
cicăric
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: cicâric
cicâric
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.