5 intrări

8 definiții

cicărág sn vz cicărâc

cicărág sn vz cicărâc

cicărấc sn [At: SANDU-ALDEA, D. N. 161 / V: cicaríc, cicaríg, ~rág, ~rắg, ~ríc, ~ríg, cicâríg, cicârấc, cicârấg, cichiríg sn / Pl: ~ấce / E: tc çykryk, bg чeкpьк] (Înv) 1 Vârtelniță. 2 Parte a morii.

cicârấg sn vz cicărâc

CICÎRÎG, cicîrîge, s. n. (Popular) Instrument care servește la depănat pe mosoare sau pe țevi sculurile așezate pe vîrtelniță. Stam acasă și făceam mamei țevi la cicîrîg. SANDU-ALDEA, D. N. 161.

CICÂRÂG, cicârâge, s. n. (Pop.) Instrument care servește la depănarea pe mosoare sau pe țevi a sculelor așezate pe vârtelniță. – Tc. çikirik.

CICÂRÁG s. v. rodan, sucală.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

cicîrî́g s. v. RODAN. SUCALĂ.

Intrare: cicârag
cicârag
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cicârag cicâragul
plural cicârage cicâragele
genitiv-dativ singular cicârag cicâragului
plural cicârage cicâragelor
vocativ singular
plural
Intrare: cicârâg
cicârâg
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cicârâg cicârâgul
plural cicârâge cicârâgele
genitiv-dativ singular cicârâg cicârâgului
plural cicârâge cicârâgelor
vocativ singular
plural
Intrare: cicarăg
cicarăg
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: cicarag
cicarag
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: cicărag
cicărag
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.