CHIORîȘ¹ adv. (În expr.) A privi (sau a se uita) chiorîș = a privi cruciș, chiondorîș; fig. a se uita cu coada ochiului, pe furiș, cu dușmănie sau cu dispreț. A da chiorîș prin ceva = a se repezi fără a lua seamă peste ce calcă. (Înv.) A da chiorîș la (sau în) ceva = a ținti. – Din chiori + suf. -îș.