CHINGULIȚĂ, chingulițe, s. f. Diminutiv al lui chingă. 1. v. chingă (2). Doi voinici... Aninau cu veselie Unu-o salbă-n chinguliță, Altul flori la pălărie. ALECSANDRI, P. I 73. 2. v. chingă (1). Călușelul, lui: Puiul leului; Șeulița lui: Falca zmeului; Chinguliță lui: Doi balaurei Cu capul de zmei, De coade-nnodați. La gură-ncleștați. TEODORESCU, P. P. 92.