chindisi (chindisesc, chindisit), vb. – 1. A broda, a coase. – 2. A garnisi, a împodobi, a înfrumuseța. – Mr. chindisescu. Ngr. ϰεντῶ „a broda”, care se mai spune și ϰεντίζω, cf. ϰεντησιά „broderie” (Cihac, II, 547; DAR; Gáldi 164). – Der. chindiseală, s. f. (broderie); chindisitură, s. f. (broderie).