O definiție pentru chimogen
Definiții din dicționare specializate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
CHIMO-3 „timpul iernii, iarnă”. ◊ gr. kheima „iarnă” > fr. chimo-, it. id., engl. id. > rom. chimo-. □ ~gen (v. -gen1), adj., care produce frig; ~pelagic (v. -pelagic), adj., (despre un organism vegetal marin) care iarna devine planctonic.
Intrare: chimogen
chimogen adjectiv
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | chimogen | chimogenul | chimogenă | chimogena |
| plural | chimogeni | chimogenii | chimogene | chimogenele | |
| genitiv-dativ | singular | chimogen | chimogenului | chimogene | chimogenei |
| plural | chimogeni | chimogenilor | chimogene | chimogenelor | |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||