2 definiții pentru chietiv
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CHIETÍV s.n. (Liv.) Calmant, mângâiere. [Pron. chi-e-, scris și quietiv, var. cvietiv s.n. / < germ. Quietiv, cf. lat. quietus – liniștit].
CHIETÍV s. n. calmant, mângâiere. (< germ. Quietiv, cf. lat. quietus, liniștit)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: chietiv
chietiv substantiv neutru
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)