CHIETISM m. 1) Concepție etico-religioasă, condamnată de biserică, care preconizează contemplația mistică și neagă importanța practicilor rituale. 2) Concepție care recomandă dobândirea liniștii sufletești prin adoptarea unei atitudini pasive și contemplative față de lume. [Sil. chi-e-] /<fr. quiétisme, lat. quietismus