4 definiții pentru chiag


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chiag sn vz cheag1

chiag n. 1. stomac de miel sau de vițel, uscat și conservat, care servește la închegarea repede a laptelui, la separarea cașului de zer: un gram de chiag poate închega treizeci litri de lapte; 2. fig. putere fizică: a avea, a prinde chiag. 3. fond, capital: ai chiag destul; 4. una din cele patru părți ale stomacului rumegătoarelor: chiag, ciur, ghem și ierbar; 5. în pescărie, total de trei perimete. [Lat. COAGULUM, printr’un intermediar *CLAGUM].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chiág (-guri), s. n.1. Ferment extras din sucul gastric al rumegătoarelor și al copilului, care încheagă cazeina din lapte. – 2. Cea de a patra despărțitură a stomacului rumegătoarelor, din care se extrage cheagul. – 3. Coagul. – 4. Nucleu, bază, origine, fundament. – Var. (Trans. de Nord) ciag. Mr., megl. cl’ag. Lat. vulg. clagum, de la quaglum forma pop. de la coagulum „cheag” (Densusianu, Hlr., 90; Pușcariu 355; Candrea-Dens., 332; REW 2006; DAR); cf., de la forma fără metateză, it. caglio, prov. calh, v. fr. cail, cat. coall, sp. cuajo, port. coalho. Cuvîntul sard. menționat de Pușcariu în sprijinul celui rom. nu este valabil, cf. Wagner 113. Cf. totuși o metateză asemănătoare în lat. *clagoriumalb. kljuar (Meyer, 193), ca și în cochleait. chioccia, copulanapol. chioppa, pungulusrom. ghimp, etc. Der. chegar, s. n. (găleată unde se încheagă laptele), care ar putea proveni direct din lat. *clagorium, menționat mai sus, și care s-a conservat mai ales în numeroase der.: chegarniță, chi(a)gorniță, chegornicer, chegăreață, chegărete, etc.; închega, vb. (a face cheag; a coagula; a cimenta, a consolida; a alcătui, a forma), care se derivă de obicei din lat. in-coagulare (REW 2005; DAR) sau de la un vulgar *clagāre (Densusianu, Hlr., 90; Pușcariu 817; Candrea-Dens., 333), dar care ar putea fi și der. rom. de la chiag (cf. mr. ncl’eg, megl. angl’eg, ancl’ag); închegător, adj. (coagulant); închegătoare, s. f. (plantă, Geranium Robertianum), închegătură, s. f. (acțiunea de a coagula); deschega, vb. (a elimina coagularea). Cuvîntul rom. a trecut în rut. gljag, pol., rus. gljak (Miklosich, Wander., 10; Berneker 311), rut. klagaty „a închega”, pol. sklagac sie „a se coagula”, slov. kljag (Candrea, Elemente, 401; Miklosich, Etym. Wb., 66).

Intrare: chiag
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chiag
  • chiagul
  • chiagu‑
plural
  • chiaguri
  • chiagurile
genitiv-dativ singular
  • chiag
  • chiagului
plural
  • chiaguri
  • chiagurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)