cheson sn [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 459 / Pl: ~oane / E: fr caisson] 1 (Mil) Căruță (cu două roți) având, pe dric, o cutie în care se transportă munițiile (artileriei). 2 (Ind) Cutie lungă (de scânduri sau de tablă, de fier) care se scufundă în fundul unei ape când se fac fundații (de beton). 3 (Aht) Despărțitură (ca o cutie) adâncită în tavanul unei clădiri. 4 Dulap pentru păstrarea efectelor pe bordul unei nave.