chemare sf [At: PSALT. 13/1 / V: (pop) chie~ / Pl: ~mări / E: chema] 1 Strigare. 2-3 Rostire, strigare a numelui cuiva cu scopul de a-l face atent, de a-l face să vină. 4 Invocare. 5 Invitare. 6 Invitare făcută printr-un semn, un gest, un semnal. 7 Convocare (cu caracter oficial) la o întrunire, o manifestare publică, în fața unei instanțe judecătorești sau a unei autorități de stat. 8 Citație. 9 (În vechea organizare a învățământului superior; îs) ~ la catedră Procedură de a numi pe cineva într-un post de profesor (sau conferențiar) fără a-l pune să dea un examen special. 10 (Îvr) Denumire. 11 (Fig) Vocație. 12 Misiune. 13 Proclamație.