CHELOGENEZĂ (< {s} gr. khele „clește” + genesis „naștere”) s. f. (GEOL.) Procesul de formare a scuturilor de uscat. Conform acestei teorii, formulate de J. Sutton în 1963, scuturile se formează în urma unor cicluri geotectonice desfășurate succesiv la periferia nucleelor deja cratonizate. Cu încheierea fiecărui ciclu, suprafața scutului crește.