CHELEMET, chelemeturi, s. n. (Învechit, mai ales în expr.) A face chelemet cu cineva = a lega prietenie, a intra în relații cu cineva. Ca vecini, se cunoșteau de pe nume, chelemet nu făceau unii cu alții. CONTEMPORANUL, V_II 482. Eu văd că nu e treabă să fac chelemet cu dînsa. GORJAN, H. IV 173.