chefeli¹ vi [At: PAMFILE, C., ap. DA / Pzi: ~lesc / E: chefului css] (Reg) A chefui (1).

chefeli² vt [At: GH. BULGĂR, ap. DA ms / Pzi: ~lesc / E: nct] (Reg) A certa.

chefăluĭésc, chefelésc, V. chefuĭesc.

chefuĭésc v. intr. (d. chef). Fam. Fac chef, petrec. V. refl. Mă cam îmbăt. – Și a se chefălui (Mold.), a se chefeli (Olt.)

chefeli, chefelesc, (chefelui, chefălui), v.t. (reg.) 1. A peria. 2. (fig.) A mustra (pe cineva). – Din magh. kefélni „a peria” (MDA).

chefeli, chefelesc, (chefelui), vb. intranz. – (reg.) 1. A peria. Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei, în var. chefelui. 2. (fig.) A mustra (pe cineva). – Din magh. kefelni „a peria” (MDA).

chefeli, -esc, vb. intranz. – 1. A peria. 2. (fig.) A mustra (pe cineva). – Din chefe + -li.