Definiția cu ID-ul 433984:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chéfe (-e), s. f. – Periuță, măturică. Mag. kefe.Der. chefelui, vb. (a peria; a se crăpa), din mag. kefélni (DAR). Puțin folosit, în Trans. De la o var. chefelni, care se folosește tot în Trans., ar proveni, după Scriban, chelfăni, vb. (a bate tare pe cineva), explicație care este ispititoare, chiar dacă nu se lămurește bine circulația extinsă a ultimului cuvînt, în comparație cu aria modestă a celorlalte. – Der. chelfăneală, s. f. (bătaie).