Definiția cu ID-ul 949505:
Regionalisme / arhaisme
cheaun, -ă, cheauni, -e, adj. – 1. Beat. 2. Amețit. 3. Obosit. 4. Zăpăcit. – Cf. chiant, chiantaun (MDA); posterbal din cheuni „a chioti”, de origine onomatopeică (DA, Frățilă). Cuvânt rom. > magh. tyáun (Bakos, 1982).