Definiția cu ID-ul 1058153:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cetățea sf [At: LB / Pl: ~ele / E: cetate + -ea] (Înv) 1-2 Cetățuie (1-2). 3 (În toponimie; lpl) Parte de hotar pe care se află legenda unei cetăți.