ceteră sf [At: PSALT. HUR. 109/34 / V: ~tără, ceat~, ceatără, ceatere, ceatără / Pl: ~ri și -re, ceateri, ceatiri / E: ml cithera] 1 (Înv) Instrument muzical cu coarde, greu de identificat, putând fi vorba chiar de chitară sau de harpă. 2 (Trs) Vioară. 3 Instrument cu tablă de armonic triunghiulară sau ovală, fundul lat, gâtul lung, cu un număr de coarde variind de la 3 la 12 perechi, folosit în Evul Mediu, dar mai ales în sec. XVI și XVII.