ceternă, ceterne, (cetârnă, cetărnă, ciotornă), s.f. (reg.) 1. Țeavă de scurgere; jgheab, burlan, halău. 2. Scobitura prin care curge făina (la morile de apă); făiniță. 3. Jgheab pe care se expediază buștenii la vale; uluc, valău, jilip. ■ (top.) Ceterna, pădure în Libotin și Stoiceni (zona Lăpuș). – Din magh. csatorna (DER).