ceatârnă sf vz cetârnă

ticernă sf vz cetârnă

❍ CETÎRNĂ, CIOTÎRNĂ (pl. -ne) sf. Olten. Cadă, vas mare de doage în care se pune mustul (VIC.) [srb. čatrnja].

❍ CIOTÎRNĂ 👉 CETÎRNĂ.

cetîrnă (-ne), s. f. – Canal, țeavă de scurgere.- Var. ceatîrnă, ceternă. Mag. csatorna (Schuchardt, ZRPh., XXVI, 169; REW 195), din lat. cisterna. Este dublet de la neol. cisternă, din fr. Circulă mai ales în Trans.; cf. sb. čatrnja.

CETÂRNĂ s. v. burlan, jgheab, streașină.

cetîrnă s. v. BURLAN. JGHEAB. STREAȘINĂ.

cetârnă, cetârne, (ceternă, cetărnă), s.f. – (reg.) Țeavă de scurgere; jgheab, burlan, halău. ♦ (top.) Ceterna, pădure în Libotin și Stoiceni (Vișovan, 2008). – Din magh. csatorna < lat. cisterna (DER).

cetărnă, s.f. v. ceternă.