2 definiții pentru certez


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

certéz, certeze, (certej), s.n. – (reg.; arh.) „Credem că în limba română veche a existat apelativul certez, certej, certeze, care avea sensul de teren obținut prin defrișare. Azi, termenul s-a desemantizat” (Vișovan, 2008: 30). ♦ (top.) Certez, arătură și fânață (în Cernești); deal în loc. Dealul Mare, fânațe în Oncești; Certeze, deal în Vima Mică, deal în Săliștea de Sus; Certej, deal în Sălnița. – Din certi „a defrișa” + suf. -ez, cf. și alte apelative slave formate cu suf. -ež (Frățilă).

certéz, -uri, s.n. – (top.) Arătură și fânață (la Cernești). – Denumirea are la bază un termen dialectal, „certez”, cu sens de defrișare. În graiurile ucrainene se mai menține verbul čerti „a defrișa; a lua coaja de pe copaci” (Vișovan 2002).

Intrare: certez
certez
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.