cenușăreasă sf [At: NEGRUZZI, S. I, 101 / V: ~șer~ / Pl: ~ese / E: cenușar + -easă] 1 Femeie care adună cenușa Si: cenușăriță (1). 2-3 Femeie murdară (și proastă) Si: cenușăriță (2-3). 4 (Spc; în basme) Fată prigonită de mama și surorile vitrege, fiind ținută în haine urâte, la cenușar și făcând toată treaba din casă. 5 (Fig) Persoană care este prigonită pentru calitățile ei, având o situație umilă și făcând multe corvezi, dar ale cărei merite vor fi recunoscute și răsplătite în final.