3 definiții pentru centralită
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
centralítă sf [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr centralite ] Derivat al ureei, folosit ca gelatinizant și plastifiant pentru nitroceluloză și ca stabilizant pentru pulberi.
CENTRALÍTĂ s.f. Derivat al ureei, folosit ca gelatinizant și plastifiant pentru nitroceluloză și ca stabilizant pentru pulberi. [< fr. centralite].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CENTRALÍTĂ s. f. derivat al ureei, gelatinizant și plastifiant pentru nitroceluloză și ca stabilizant pentru pulberi. (< fr. centralite)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: centralită
centralită substantiv feminin
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |