2 intrări
3 definiții
Explicative DEX
celebrant, ~ă a [At: COSTINESCU / Pl: ~nți, ~e / E: fr célébrant] (Frm; rar; d. preoți) Care celebrează un serviciu liturgic.
CELEBRANT s. m. preot (catolic) care oficiază serviciul divin. (< fr. célébrant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
celebrant adj. m., pl. celebranți; f. sg. celebrantă, pl. celebrante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: celebrant (adj.)
celebrant1 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: celebrant (preot)
celebrant2 (s.m.) substantiv masculin
| substantiv masculin (M3) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
celebrant, celebrantăadjectiv
- 1. (Despre preoți) Care celebrează un serviciu liturgic. MDA2
etimologie:
- célébrant MDA2
celebrant, celebranțisubstantiv masculin
- 1. Preot (catolic) care oficiază serviciul divin. MDN '00
etimologie:
- célébrant MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.