Definiția cu ID-ul 905867:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÉLAR, celare, s. n. Încăpere mică sau simplă despărți tură în locuințele țărănești, la stînă etc., pentru păstrarea obiectelor casnice și mai ales a alimentelor. Trece la tarabă, de-acolo în celar, și ascultă prin ușă, pe care a lăsat-o crăpată. CARAGIALE, O. I 262. Hainele, ce le lăsă fata, baba le scoase din casă și le dete în celarul ce avea lîngă coliba ei. ISPIRESCU, L. 396. Și mai intră în celar. De scoate un mic cioltar. TEODORESCU, P. P. 612.