Definiția cu ID-ul 949463:
Arhaisme și regionalisme
ceaplău, (ciaplău), s.n. – (reg.; înv.) Șiret din fire de lână împletite, curele de piele sau cauciuc, folosit de regulă ca bici. Atestat în var. ciaplău, cu sensul de „șiret”, în Maramureșul din dreapta Tisei (DRT, 2010). – Din magh. csapló (MDA).