Definiția cu ID-ul 431201:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ceair (ceairuri), s. n. – Loc împrejmuit. – Var. ceir. Mr. čăir. Tc. çayir (Meyer 442; Lokotsch 383; Ronzevalle 75), cf. alb. tšair.
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ceair (ceairuri), s. n. – Loc împrejmuit. – Var. ceir. Mr. čăir. Tc. çayir (Meyer 442; Lokotsch 383; Ronzevalle 75), cf. alb. tšair.