cavaler m. 1. în evul mediu, cel ce a fost admis într’un ordin militar sau religios: s’a ’mbrăcat în zale lucii cavalerii dela Malta EM.; cavaler rătăcitor, care colindă lumea s’afle aventuri extraordinare spre a-și arăta bărbăția; 2. titlu de nobleță mai jos de baron; 3. cel ce a obținut o decorațiune: cavaler al Coroanei României; 4. bărbat, în opozițiune cu damă sau domnișoară (la o preumblare, sau petrecere); cavaler de industrie, șarlatan, pungaș.