2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cavalca vt [At: DN3 / Pzi: ~chez / E: it cavalcare] (Itm; rar) A călări.

CAVALCÁ vb. I. tr. (Italienism, rar) A călări. [< it. cavalcare].

Intrare: cavalcat
cavalcat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cavalcat
  • cavalcatul
  • cavalcatu‑
  • cavalca
  • cavalcata
plural
  • cavalcați
  • cavalcații
  • cavalcate
  • cavalcatele
genitiv-dativ singular
  • cavalcat
  • cavalcatului
  • cavalcate
  • cavalcatei
plural
  • cavalcați
  • cavalcaților
  • cavalcate
  • cavalcatelor
vocativ singular
plural
Intrare: cavalca
verb (VT204)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cavalca
  • cavalcare
  • cavalcat
  • cavalcatu‑
  • cavalcând
  • cavalcându‑
singular plural
  • cavalchea
  • cavalcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cavalchez
(să)
  • cavalchez
  • cavalcam
  • cavalcai
  • cavalcasem
a II-a (tu)
  • cavalchezi
(să)
  • cavalchezi
  • cavalcai
  • cavalcași
  • cavalcaseși
a III-a (el, ea)
  • cavalchea
(să)
  • cavalcheze
  • cavalca
  • cavalcă
  • cavalcase
plural I (noi)
  • cavalcăm
(să)
  • cavalcăm
  • cavalcam
  • cavalcarăm
  • cavalcaserăm
  • cavalcasem
a II-a (voi)
  • cavalcați
(să)
  • cavalcați
  • cavalcați
  • cavalcarăți
  • cavalcaserăți
  • cavalcaseți
a III-a (ei, ele)
  • cavalchea
(să)
  • cavalcheze
  • cavalcau
  • cavalca
  • cavalcaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)