CAUZAL, -Ă, cauzali, -e, adj. Privitor la cauză, de cauză. ◊ Propoziție cauzală = a) propoziție coordonată care arată motivul pentru care se săvîrșește sau se cere să se săvîrșească acțiunea din propoziția cu care e coordonată; b) propoziție subordonată care exprimă cauza pentru care se săvîrșește acțiunea din propoziția regentă și care corespunde complementului circumstanțial de cauză. Conjuncție cauzală = conjuncție care introduce o propoziție cauzală. [Pr.: ca-u-] – Lat. lit. causalis (fr. causal).