CATÎR sm., CATÎRCĂ (pl. -ce) sf. 🐒 1 Animal mamifer infecund, corcitură de măgar și iapă; capul seamănă cu al măgarului, cu urechile ceva mai scurte ; gîtul e scurt și greabănul adîncit; copitele sînt mari, dar aduc cu ale măgarului; animalul acesta, deși foarte îndărătnic, aduce mari foloase în locurile muntoase (🖼 984): obicinuia să călărească prin oraș pe o mușcoaie sau catîrcă (ODOB.) ¶ 2 Spinare de catîr, defect al conformațiunii calului (numit și „spinare de crap”) care are spinarea convexă și sdruncină foarte mult pe călăreți ¶ 3 De rasă amestecată, corcitură [tc.].